Noiembrie 15, 2010

terapie individuală sau de grup şi consiliere pentru părinţii care au copii cu tulburări din spectrul autist

Posted in servicii, terapie individuală sau de grup şi consiliere pentru părinţii care au copii cu tulburări din spectrul autist la 7:24 pm de iuliastoianpsihoterapie

Grup de suport pentru părinţii copiilor cu tulburări din spectrul autist

Pentru că este foarte greu sa te lupţi singur cu o astfel de afecţiune şi pentru că un astfel de diagnostic poate reprezenta o traumă pentru părinţi. Lista motivelor poate continua si e una foarte lungă.  Însa scopul acestor grupuri şi a terapiei individuale este alcătuirea unei altfel de liste cu altfel de motive.  Motive să zâmbeşti în fiecare zi,  motive să crezi că o sa fie bine şi motive să găseşti puterea de a rezista.   Vom vorbi despre această afecţiune, despre ce înseamna ea, despre ce se poate face si cum, despre cum te simti tu şi copilul tău.

Următorul grup va începe la sfarsitul lunii martie şi se va ţine o data pe săptămână, 8 şedinţe. Vom stabili data exactă,  ziua şi ora în funcţie de cerinţele celor înscrişi. Costul unei şedinţe de 3 ore este  60 ron.

Există şi alternativa terapiei individuale pentru care vă puteţi programa în orice perioadă a anului prin mail sau telefon. Durata unei şedinţe individuale este de o oră.

Moderator: Iulia Stoian, psiholog, terapeut ABA cu experienţă de peste 5 ani

Pentru informaţii suplimentare şi înscriere mă puteţi contacta la adresa de mail psy_iulia@yahoo.com  şi la numărul de telefon 0724578007.

Anunțuri

Noiembrie 11, 2010

Workshopuri pentru profesori, învăţători, educatori

Posted in servicii, Workshopuri pentru profesori, învăţători, educatori tagged , , , la 3:03 pm de iuliastoianpsihoterapie

în lucru

Grupuri de terapie/ dezvoltare personală prin biblioterapie şi terapie prin poezie

Posted in Grupuri de terapie/ dezvoltare personală prin biblioterapie şi terapie prin poezie, servicii tagged , , , la 2:58 pm de iuliastoianpsihoterapie

Terapia prin poezie presupune scrierea şi citirea unor texte cu scopul de a exprima şi explora gânduri, sentimente şi comportamente pentru a ajunge la schimbarea terapeutică. Se folosesc limbajul, simbolurile, poveştile , asociaţia liberă. Include biblioterapia, terapia narativă şi terapia prin scrierea unui jurnal.  Accentul va fi pus pe trăirile afective şi cognitie. Conform definiţiilor din manualele de psihologie afectivitatea este trăită în plan subiectiv ca o vibraţie concomitent organică, psihică şi comportamentală. Ea este tensiunea întregului organism cu efecte de atracţie sau respingere, căutare sau evitare. Procesele afective constituie armonizarea sau conflictul individului cu lumea sau cu sine. Afectivitatea reprezintă reflectarea lumii în subiect şi vibraţia subiectului în lumea sa. Trăirile afective constituie deci produsul afectivităţii, ele sunt concomitent stare şi acţiune, concentrate intern, dar şi manifestări exterioare. Afectivitatea reprezintă o modalitate psihologică de raportare a individului la mediu printr-o relaţie de concordanţă- generând astfel stări de bucurie, satisfacere, reacţii de apropiere sau respingere a acelor stimuli- sau o relaţie de neconcordanţă între stimulii interni şi cei externi rezultând astfel o stare de nemulţumire, insatisfacţie. Trăirile afective pot fi: trăiri afective primare, care au un caracter spontan, fiind mai apropiate de instinct, mai slab conştientizate şi raţionalizate, (tonul afectiv al proceselor cognitive, trăirile afective de provenienţă organică şi afectele); complexe (emoţiile curente, emoţiile superioare, dispoziţiile afective) şi superioare, (sentimentele şi pasiunile). SE VA PUNE ACCENT ŞI PE AFECTE PÂNĂ LA TRĂIRILE AFECTIVE COMPLEXE ŞI SUPERIOARE. Pentru accesarea fiecăreia dintre ele vor fi folosite tehnici specifice. Emoţii primare ( Plutchnick): –       Regret –       Furie –       Bucurie –       Încredere –       Dezgust –       Anticipare –       Uimire   Cele şase emoţii bazale

  1. Dragoste
  2. Bucurie
  3. Emoţia de surpriză
  4. Furie
  5. Tristeţe
  6. Frica

Tehnici, Utilitate Teme 1. generale 2. dragoste 3. abuz, lucruri care rănesc 4. moarte 5. depresie 6. violenţa, răzbunare Se vor folosi tehnici variate în funcţie de profilul şi dorinţele fiecărui participant. Iată câteva dintre aceste tehnici:

  1. Scrierea unui text pornind de la o anumită perioadă din viaţa clientului. Psihoterapeutul împreună cu clientul stabilesc o perioadă- copilăria, adolescenţa etc şi textul va porni având în minte perioada respectivă. Nu e nevoie ca subiectul să îşi reprezinte mintal scene din acea perioadă pentru a le include în text, e suficientă  rostirea cuvântului “adolescenţă’’ spre exemplu apoi clientul va scrie orice îi vine in minte. Intr-un mod specific în  aceste perioade de dezvoltare sunt incluse si cea prenatală si chiar si cea a ‘’preconceperii’’.
  2. Texte ce au ca reper ziua în curs, zilele trecute, evenimente seminificative recente
  3. Texte pornind de la propunerile clientul
  4. În cazul grupurilor se fac şi texte în comun. Se vor scrie texte  la început,când membrii grupului nu se cunosc, cât si la sfarsit când se consolidează relaţia.
  5. Completare de texte, versuri
  6. Rescrierea unor texte ale unor autori sau ale colegilor de grup.
  7. Analiza unor texte. Acestea vor fi alese în funcţie de nevoile şi evoluţia participanţilor şi pot fi poezii scrise de terapeut, alţi terapeuţi sau poeţi pt analiză.
  8. Scrierea unui text pornind de la experienţe tactile. Persoana este legată la ochi şi psihoterapeutul se asigură ca nu vede nimic şi i se aduc diferite obiecte pentru si le pipăi. Acestea au forme diferite, sunt din materiale diferite cu textura cât mai variată şi duritate diferită- moi, gelatinoase, tari etc  . Se pot face exerciţii de scriere cu un singur obicect sau cu mai multe. Dupa ce pipăie suficient obiectul respectiv, obiectul este luat şi persoana poate scrie. Trebuie sa fie linişte în cameră si o temperatură potrivită. Apoi se va face analiza textului şi se va discuta despre relevanţa lui pentru persoana respectivă, se vor face corelaţii cu problemele persoanei respective. Însă daca nu se identifică nimic relevant nu se va insista, nu se vor sugera idei/legături, trebuie descoperite de persoana respectivă.

Textele scrise pot fi poezii, proza sau texte dramatice. Nu se urmăreşte valoarea artistică , ceea ce contează este puterea lor de a exprima ceea ce mecanismele de aparare ascund.  Persoana trebuie eliberată de idei preconcepute despre cum trebuie sa fie textul si încurajată să scrie asa cum simte în momentul respectiv, fără să se gândească la reguli, nici măcar la cele gramaticale. Rima si ritmul vor fi folosite doar daca este singurul fel în care persoana respectivă poate să scrie sau daca acest mod de a scrie uşurează exprimarea. Discuţiile pe marginea textelor nu vor fi forţate, nu se va da un sens forţat atunci când acesta nu există. Daca nu se găseşte niciun sens în textul respectiv imediat după ce a fost scris se va lăsa timp până la următoarea şedinţă când se va relua discuţia. Se poate reveni după mai multe şedinţe dacă ulterior persoana care a scris textul va descoperi un sens nou. Tot ceea ce se va scrie în program va urma un anumit plan alcătuit de psiholog astfel încât la un anumit interval de timp se va face şi o analiză generală a acestora, găsind legături între ele şi sens în aceste legături.

Utilitate: Programe de training, dezvoltare personală, dezvoltarea carierei şi ‘’life planing’’, psihopatologie.

Octombrie 4, 2010

Analiza aplicată a comportamentului – ABA

Posted in Analiza aplicată a comportamentului uman - ABA, servicii tagged , , la 10:32 am de iuliastoianpsihoterapie

Este o ştiinta ce are ca scop predicţia şi controlul comportamentului uman. Analiza comportamentală respinge folosirea ipotezelor ipotetice şi se bazează pe relaţiile observabile ale comportamentului cu mediul. Este un proces de aplicare sistematică a intervenţiilor bazate pe principiile învăţări cu scopul îmbunătăţirii comportamentelor astfel încât acestea să fie adaptative şi asigură achizitiile necesare adaptării la mediu.Pe scurt, se evaluază mediul în care trăieşte o persoană, apoi se fac anumite schimbări cu scopul de a produce îmbunătăţiri semnificative în comportamentul uman, în sensul adaptării acestuia la cerinţele mediului social.

Arii de aplicabilitate:

ABA este cunoscută pentru rezultatele în terapia tulburărilor din spectrul autist însă poate fi aplicată cu succes şi în:

Educaţie

Tulburări de dezvoltare, achiziţia şi dezvoltarea limbajului

Psihologia sportului

Resurse umane

Gerontologie

Securitate industrială

Parenting- cursuri pentru părinţi

Copii si adulţi cu tulburări mentale

Îmbunătăţirea relaţiilor din anumite grupuri sociale: familie, şcoală, instituţii, spitale

Îmbunătăţirea stilului de viaţă (social, academic, stereotipii, agresivitate etc)

Octombrie 3, 2010

Psihoterapie individuală

Posted in Psihoterapia individuală, servicii tagged , la 6:39 pm de iuliastoianpsihoterapie

Tulburări fobice

Agorafobie şi atacuri de panică

Tulburări anxioase

Tulburări hipocondriace

Tulburări obsesiv compulsive

Depresii

Tulburări ale conduitei alimentare

Situaţii de criză: gânduri suicidale, crizele psihologice apărute la copii şi adolescenţi şi cele specifice vârstei înaintate
, tulburării posttraumatice de stres, abuzul de substanţe psihoactive, afecţiuni somatice

Cursuri parenting- cursuri pentru părinţi

Posted in Cursuri parenting- cursuri pentru parinti, servicii tagged , la 5:11 pm de iuliastoianpsihoterapie

Activitatea fiecărui grup care se va organiza va fi  centrată pe obiectivele specifice ale participantilor. Astfel, fiecare grup va fi diferit de celelalte, cu tematica şi tehnici personalizate.

Ca obiective generale cursurile de parenting urmăresc să vă ajute să:

– fiţi familiarizaţi cu stadiile de dezvoltare ale copiilor

– vă dezvoltaţi abilităţi de a răspunde adecvat nevoilor copilului.

– identificaţi blocajele care pot apărea în comunicare

– deprindeţi tehnici de negociere pentru acordarea permisiunilor şi stabilirea limitelor

– gestionaţi mai bine relaţia părinte-copil

– gestionaţi mai bine orice tip de problemă a copilului

Septembrie 19, 2010

Psihoterapia de familie

Posted in Psihoterapia de familie, servicii tagged , la 4:02 pm de iuliastoianpsihoterapie

Psihoterapia de familie se adresează întregii familii şi relaţiilor de familie pentru întelegerea perturbărilor care apar între membrii acesteia în situaţii sensibile precum:

  • travaliul de separare în situaţii de separare sau / şi divorţ
  • tensiuni legate de separarea fraţilor în cazul divorţului
  • tensiuni legate de rămânarea copilului/copiilor la unul din părinţi în situaţii de divorţ al părinţilor
  • decesul unui membru al familiei, pierdere care afectează psihologic pe toţi membrii familiei, indiferent de vârstă ori relaţia avută cu persoana respectivă
  • travaliul de doliu purtat de părinţii care şi-au pierdut un părinte sau ambii părinţi
  • dificultăţi de comunicare între membrii familiei: părinţi – copii; părinţi – bunici; copii – bunici;
  • izolări afective şi trăirea sentimentului de înstrăinare faţă de şi în propria familie
  • excluderea afectivă a unuia sau mai multor membrii ai familiei

Psihoterapia de familie are ca obiective, printre altele:

  • înţelegerea dinamicii relaţiilor dintre membrii familiei
  • înţelegerea modalităţilor actuale de comunicare şi dobândirea unor maniere noi de abordare a comunicării între membrii familiei
  • întelegerea dinamicii rolurilor pe care le are fiecare membru
  • întelegerea tensiunilor şi conflictelor la nivel afectiv care distorsionează şi îngreunează, atât comunicarea verbală de transmitere a mesajelor, cât şi comunicarea non-verbală (afectivă) de exprimare a emoţiilor, sentimentelor şi trăirilor în cadrul familiei
  • dobândirea capacităţii de comunicare deschisă la nivel afectiv în relaţiile dintre generaţiile familiei
  • diminuarea  distanţei afective şi mentale dintre generaţii
  • activarea şi dezvoltarea capacităţii empatice pentru fiecare membru
  • activarea şi dezvoltarea spontaneităţii şi creativităţii, atât pentru regăsirea unui spaţiu comun de preocupări cât şi pentru descoperirea unor noi spaţii de interes comun întregii familii

Psihoterapie de cuplu

Posted in Psihoterapia de cuplu, servicii tagged , la 3:53 pm de iuliastoianpsihoterapie

Se oferă o perspectivă neutră, obiectivă a situaţiei de cuplu. Se stimulează descoperirea unor alternative reale de rezolvare a problemelor de cuplu, fără a impune una, lăsând partenerii de cuplu să pună în practică comportamentul considerat cel mai eficient.

Se va miza pe descoperirea a ceea ce se află în spatele atitudinilor pe care partenerii le adoptă unul faţă de altul, vor învăţa cum se pot detaşa de anumite probleme, şi, implicit, cum le pot evita.

Psihoterapia de cuplu se adreseazacuplurilor care trec prin:

  • perioade premaritale (de negociere interioară a deciziei căsătoriei „să ne căsătorim sau să mai asteptăm”…)

Relaţii care au ajuns în etapa în care simt nevoia să faca încă un pas, pasul spre căsătorie. Şi totuşi, deşi ambii parteneri gândesc că este o etapa necesară şi firească a relaţiei lor, simt că ceva îi opreşte să spună „da” gândului de a se căsători. Când între ceea ce gândim şi simţim apare o neconcordanţă, poate fi semnul unei ezitări, a unor lucruri insuficient înţelese sau a unor îndoieli care îşi cer dreptul la a fi înţelese şi aşezate într-o ordine care să creeze o continuitate între gândire şi simţire.
Perioadele de decizie a căsătoriei sunt perioade ce conţin o încărcătură afectivă puternică atât la nivel conştient cât şi la un nivel mai profund, inconştient. Temeri şi senzaţia de a o lua la fugă pot apărea, aparent, din senin în astfel de momente. Izbucniri de furie, nemulţumiri, certuri şi reproşuri sunt doar câteva manifestări din ceea ce se poate ivi în cadrul unei relaţii aflate în etapa de stabilire.

  • perioade prepaternale (de negociere interioară a deciziei de a deveni părinţi „să avem un copil…să mai aşteptăm”)

Cupluri care simt nevoia să devină părinţi, în care, unul dintre parteneri sau ambii, resimt o ezitare în a merge mai departe spre rolul de părinte.
Ezitările interioare legate de astfel de momente, pot vorbi atât despre ceea ce se întâmplă în mintea  fiecărui partener în parte, legat de rolul de părinte, cât şi despre ceea ce se întâmplă în cadrul cuplului şi cât de matur şi pregătit este cuplul pentru rolul de cuplu parental. Dincolo de aspectele imediat observabile (dorinţa, nevoia de a avea un copil, uneori „trebuie să avem un copil”), decizia de a face loc în viata cuplului unui copil, este o decizie importantă care atrage după sine o suma întreagă de tensiuni.
Temerile şi ezitările apar din întrebarea mai mult sau mai puţin conştientizată: sunt pregătită / pregătit să fiu mama / tată?

  • perioade de impas relaţional în urma unei întreruperi de sarcină

Întreruperea de sarcină este o traumă pentru femeie si o perioadă de criză pentru cuplu.

  • dificultăţi de comunicare verbală, non-verbală, afectivă

Dificultăţile şi distorsiunile de comunicare pot fi declanşate de diferite contexte pe care le traversează fiecare cuplu în parte: căsătorie, naşterea unui copil, pierderea unei persoane apropiate, schimbarea locului de muncă, mutarea în alt oraş, mutarea cu / sau / de la părinţi s.a.m.d.

  • stări de conflict şi tensiuni aparent nemotivate

De cele mai multe ori, dificultăţile de comunicare între parteneri sunt resimţite în cuplu prin apariţia unei stări de încordare şi tensiune difuză care pluteşte între cei doi. Fiecare în parte resimte disconfortul acestor stări de irascibilitate aparent nemotivată. Fără vreun eveniment sau situaţie care să fi precipitat şi creat contextul apariţiei tensiunilor dintre cei doi, există perioade în care, cuplul se trezeşte în mijlocul unui nod conflictual.
Rezultat atât al nemulţumirilor adunate de-a lungul relaţiei cât şi a ceea ce fiecare în parte a pus din propriul bagaj existenţial în interiorul relaţiei actuale, aceste stări de tensiune pot conduce la ruperea cuplului uneori înainte de vreme, alteori fără întelegerea a ceea ce a condus la desparţire.

  • perioade de separare sau / şi divorţ

De retinut:

Psihoterapia de cuplu este o metodă de intervenţie psihologică prin care se creează contextul celor doi parteneri pentru a se putea asculta şi întelege, urmărind patru coordonate:

  • pe sine însuşi
  • pe sine în relaţie cu celălalt
  • pe celălalt
  • dinamica relaţiei

– este un demers terapeutic de cunoaştere şi înţelegere a dinamicii relaţiei pe care o au cei doi parteneri
– se adresează în principal înţelegerii relaţiei celor doi parteneri şi în mod secundar înţelegerii a ceea ce este individual,  personal.
funcţionează ca orice alt demers psihoterapeutic în baza a patru coordonate specifice:

  • Nu dă sfaturi
  • Nu pledează în favoarea unuia sau altuia dintre parteneri
  • Nu împarte „dreptatea” şi nu „acuză”
  • Nu caută vinovaţi

Psihoterapia de grup

Posted in Psihoterapia de grup, servicii tagged , , la 3:30 pm de iuliastoianpsihoterapie

Psihoterapia de Grup

Oferă un cadru neutru de lucru în care fiecare persoană să poată lucra cu sine însăşi în sensul de surprindere ad-hoc a reacţiilor, stărilor, trăirilor generate prin şi în interactiunea cu ceilalti membri ai grupului.

Obiective:

  • Îmbunătăţirea modalităţilor de relaţionare interpersonală
  • Îmbunătăţirea comunicării interpersonale
  • Experimentarea unor atitudini şi roluri noi
  • Experimentarea unor comportamente noi interpersonale
  • Dobândirea capacităţii de exprimare directă, onestă şi autentică a propriilor sentimente în relaţie cu sine şi în relaţie cu ceilalţi
  • Creşterea încrederii în propria persoană precum şi creşterea încrederii în ceilalţi
  • Înţelegerea propriilor gânduri, trăiri şi atitudini interioare prin investigarea cu onestitate a tiparelor relaţionale evidenţiate atât în cadrul relaţiilor cu ceilalţi membri ai grupului cât şi din exteriorul grupului de lucru
  • Înţelegerea trăirilor şi atitudinilor interioare ale celorlalte persoane prin dezvoltarea capacităţii empatice şi intuitive
  • Îmbunătăţirea imaginii de sine
  • Parcurgerea unei schimbări personale în interiorul grupului care se observă, manifestă şi înţelege întâi in cadrul grupului pentru ca ulterior, schimbările să îşi facă apariţia şi să poată fi aplicate şi în viaţa de zi cu zi
  • Accesarea spontaneităţii şi creativităţii

Psihoterapia de grup pentru adulţi se adresează:

  • Persoanelor cu dificultăţi de relaţionare şi inter-relaţionare în plan socio-profesional şi personal
  • Persoanelor cu tendinţa spre izolare
  • Persoanelor cu stări de anxietate generalizată
  • Persoanelor cu tendinţe spre stări de tristeţe şi deprimare
  • Persoanelor cu stări de sensibilizare emoţională excesivă în contexte publice
  • Persoanelor ce se confruntă cu timiditate manifestată accentuat
  • Persoanelor ce trec prin perioade existenţiale dificile
  • Persoanelor ce vor să înţeleagă modul în care funcţionează dinamic în interacţiunea cu ceilalţi
  • Persoanelor ce vor să îmbunătăţească şi / sau să descopere noi modalitaţi de relaţionare cu sine şi cu ceilalţi

Psihoterapia de grup pentru copii si adolescenţi – obiective principale:

  • dezvoltarea creativităţii
  • activarea şi dezvoltarea spontaneităţii
  • creşterea capacităţii de relaţionare şi inter-relaţionare
  • dobândirea unor conduite afective spontan – adecvate în relaţiile familiale şi social-şcolare
  • dezvoltarea capacităţii empatice şi de exprimare afectivă

August 3, 2010

Psihoterapia adolescentului

Posted in Psihoterapia adolescentului, servicii tagged , la 8:41 pm de iuliastoianpsihoterapie

Psihoterapia adolescentului vizează în mod special  problemele legate de încrederea în sine şi în ceilalţi, depresie şi anxietate, fobii, dependenţe de substanţe, automutilări, identitate sexuală, comportament în familie, în cadrul şcolii şi în societate.

Psihoterapia adolescentului poate include şi şedinţe de psihoterapie de familie.

Pagina următoare

%d blogeri au apreciat asta: